Poate că răspunsul se află în însăși natura umană, care, din dorința de a transcende limitele proprii, devine un laborator viu al paradoxului. Binele, când este absolutizat, poate genera răul prin imposibilitatea de a accepta imperfecțiunea. De cealaltă parte, răul, atunci când este înfruntat, dezvăluie binele latent în lupta împotriva sa. Astfel, nici binele, nici răul nu există în puritatea lor teoretică; ele se contopesc într-o interdependență ironică, devenind inseparabile.
Inteligența și Capcana Răului
Singular AG 