Epigonului meu

Te păcălește iluzia creșterii… Revino-ți firesc, Desăvîrșirea? Oh, ce flagel distractiv, vedea-te-aș prin ea… Iar pentru mine, doar pentru că exiști în paralel și ca să nu-ți aduc jignire – nu-mi rămîne decît să-mi frînez caleașca… Pasul nu ești în stare să-l ții… drept urmare oglindirea mea în ochii tăi devine doar un leac de surogat pentru care merită să-ți ridici paharul prin beția neîmplinirii eterne infectînd prin preajmă cu notele tale fără poveste… Lasă-te păcălit… măcar îți alină din durere   http://www.libris.ro/singular-lamentari-observatii-studii-poezii-si-LIB978-606-8814-32-2–p1163266.html Continue reading Epigonului meu