I’ve been downhearted, baby…

În același perioadă pe teritoriul Regatului României – unde societatea se zvîrcolea într-o stare schizoidă de identitate și unde contemporaneitatea burgheză se confrunta cu postfanariotismul moșieresc, preferințele muzicale se reflectau prin tradiția neaoșă cu funcționalitatea gustului de murătură păstrată la butoi prin beciurile conacelor. Nu vroia nimeni altceva pe atunci, decît să arate mesenilor cum îi are pe lăutari la ordinele lui și cum îi plătește în văzul tuturor ca răsplată domnească pentru bătrîneasca cîntată la ureche. Alt popor, altă muzică, altă trăire… Nici urmă de Blues sau Jazz pe aici… pe atunci… Continue reading I’ve been downhearted, baby…

Ridicolul lucrativ

Mi-a luat ceva timp – recunosc – să accept starea de fapt în această privință. Nu-mi explic nici acum… o fi vorba de o delăsare boemă? Sau o duc chiar așa de bine colegii de breaslă? Poate e un dezinteres cool și blazat la mijloc, sau e posibil să fie vorba despre un retard social generalizat? Oricare ar fi motivul, pot afirma liniștit, că ieșirea din acest vacarm narativ va fi una lungă și anevoioasă. Multă maculatură se va dilua prin neputința intrinsecă a genezei falsificate pe care s-a clădit conștiința colectivă în general și dialectica mentalității breslei mele în particular.
Continue reading Ridicolul lucrativ

Patricia

În adolescența mea timpurie aveam un vis care tot îmi apărea de cîteva ori… același… devenise obsedant deja… stătea în poziția lotusului în fața mea o indiancă – probabil cherokee, după împletirea părului și după forma alungită a feței ei luminoasă și pașnică. Doar stătea, nemișcată și zâmbea cu ochii ei imenșiși strălucitori… ceva mai frumos eu nu am văzut… mă simțeam acasă, mă simțeam acceptat și protejat… Continue reading Patricia

Despre cei 35 de ani, viniluri, limbi vorbite si GringoTronic

Cunoașterea, educația și identitatea îmi sunt compasul în labirintul acesta căptușit cu fascismul indolenței… dar prin întoarcerea în sine devin ușor propria-mi apologie suverană a epocii moderne, din care mă trag… doar asta mi-au mai rămas: compasul și apologia nostalgiei… Continue reading Despre cei 35 de ani, viniluri, limbi vorbite si GringoTronic