Cu ‘Mighty Business’ în jurul lumii

In noiembrie 2015 a apărut albumul ‘Mighty Business’ – o selecție dintr-un concert de-al meu încă de prin 2009, de la Hard Rock Cafe din București. Cu toate că este un material vechi – nici măcar formația care m-a acompaniat nu mai este același – totuși, printr-o gestionare corectă și profesionistă a potențialului de marketing albumul pătrunde din ce în ce mai mult în circuitul mondial de radiouri/podcast-uri/blog-uri care se ocupă de Blues Music. Este un fapt îmbucurător și onorant… Succesul acestui album se mai poate urmări prin recenziile extraordinare din jurul lumii, scrise de jurnaliști muzicali cu o vechime și … Continue reading Cu ‘Mighty Business’ în jurul lumii

Preambulul frustrării

În spațiul nostru geo-social-istoric există o multitudine de concepții naive și greșite despre Blues și Jazz. Aceste muzici generează închipuiri, frustrări și complexe în rîndurile celor care dintr-o nevoie egocentristă doresc să-și declare disocierea de o lume în care nu se simt în largul lor. Nu este nimic de condamnat în asta – dacă citești acest text, probabil te simți parte cumva din această categorie, sau ești înrudit într-un fel sau altul cu aceasta… Marea majoritate a ”pricepuților” nu are nici cea mai vagă idee de originile acestor muzici, de tradiția, de motivațiile reale și de impactul acestora asupra evoluției … Continue reading Preambulul frustrării

Criticabilitatea

Oare ce rost are un critic de film sau de teatru, un critic literar sau muzical? Care sunt criteriile acceptate și cultivate de creatorii și receptorii operelor, pe care ar trebui să se bazeze descrierile și observațiile celor care nu produc valoare în mod direct, doar o critică? Cît de mult amestecă un critic convingerile și gusturile proprii cu o tentativă de adevăr universal acceptat și practicat de-a lungul timpului? De ce este nevoie de critică de fapt? Ce se poate, ce trebuie și ce nu are voie să fie criticat? Care sunt pilonii fundamentali pe care se clădește discursul … Continue reading Criticabilitatea

Vulturul Înțelegerii

Sunt un vultur… Nu încape îndoială… Zbor înalt, fără eforturi prea mari și îmi permit să mă las pe aripile vântului să mă poarte în voia mofturilor sale nemărginite… Fiind vultur am o vizibilitate largă și ușoară peste pădurea asupra căreia planez… Duc o existență solitară și singulară. M-am obișnuit așa, nu mai am nevoie organică de o echipă sau de asociați… acest fapt mă face cu adevărat eliberat și suveran. Tocmai din această cauză am capacitatea să intru în echipe – dacă se va mai ivi vreodată ocazia – cu cei ce îmi seamănă. Doar astfel de echipe pot … Continue reading Vulturul Înțelegerii

E bine să fii vultur uneori…

Cînd ești la nivelul solului printre copaci într-o pădure nu vezi prea multe… în jurul tău ai vizibilitate pe o rază – sa zicem – de 10 metri… și eventual poți observa ce se întîmplă sub pătura de frunze sau pe crengile inferioare a copacilor din imediata ta vecinătate. Ai acces la informații micro-sociale, cam ceea ce ar vedea un sectorist în timpul plimbărilor sale de amurg, adică vezi ce fac furnicile, gîndacii, la o adică poți prevede traiectoria rîmelor și poți anticipa eventuala nemulțumire socială a buburuzelor, să zicem… Dacă în schimb  – condus de zel măreț și dorință … Continue reading E bine să fii vultur uneori…

Beneficiul îndoielii

Existența fără verb este ca o reflectare fără subiect. Unii spun că tocmai asta ar fi  scopul suprem al evoluției. Nemișcare deplină, echilibru perfect… contopire necondiționată cu materia. Cel care reușește această perfomanță trăiește, sau mai bine zis călătorește într-o matrice deasupra timpului.  Existența cu verb și subiect însă, pe cît de banală pare să fie, totuși este un lucru periculos. Îți dă iluzia participării și face să te comporți de parcă ai avea cine știe ce drepturi și să crezi că totul ți se cuvine. Fiecare faptă are o adîncire spirituală, o latură misterioasă care nu transcede prin intelectul … Continue reading Beneficiul îndoielii