personal and private
După 14 ani de voluntariat în domeniul promovării muzicii blues în cadrul European Blues Union și datorită obligațiilor mele curente în serviciul public, a venit momentul să predau ștafeta cuiva, care are chemarea și plăcerea să-și dedice timp și resurse pentru a continua și pentru a dezvolta acest demers. Rămân fidel convingerilor și competențelor mele și voi sta mereu alături cu suport, sfaturi și resurse celui (sau celei) care va prelua această responsabilitate onorantă.
Această analiză propune o lectură critică a acestor mecanisme invizibile, filtrate prin lentila experienței directe în calitate de artist, observator și uneori chiar victimă a acestui sistem care îmbracă aparența entuziasmului colectiv, dar funcționează adesea pe baza unor principii de manipulare și validare strategică, detaliate și teoretizate în teza mea de doctorat. Nu este un rechizitoriu, ci o încercare de desferecare a discursului festiv, de recuperare a unei perspective din interior, capabilă să interogheze realitatea fără resentiment, dar cu luciditate.
Dacă existența este doar un cod, atunci poate că unicul act de libertate este să devenim hackerii propriului destin, iar prin asta ne dăm seama că D-zeu este victima propriului joc de putere...
Când certitudinea devine lege, etica devine tribunal. Când moralitatea se absolutizează, justiția devine execuție. Când binele nu mai e interogat, el se transformă în instrument de teroare.
Într-un fel, vârtejul multidimensional din această urbe milenară îmi amintește de femeile din viața mea. La început, totul e o promisiune: parfumuri dulci de flori de portocal, lumini calde care cad pe pereții vopsiți în culorile apusului, o armonie care pare eternă. Dar apoi, ca o furtună neașteptată din deșert, răutatea subtilă sau manipularea apare, lovind fără avertisment.
Poate că răspunsul se află în însăși natura umană, care, din dorința de a transcende limitele proprii, devine un laborator viu al paradoxului. Binele, când este absolutizat, poate genera răul prin imposibilitatea de a accepta imperfecțiunea. De cealaltă parte, răul, atunci când este înfruntat, dezvăluie binele latent în lupta împotriva sa. Astfel, nici binele, nici răul nu există în puritatea lor teoretică; ele se contopesc într-o interdependență ironică, devenind inseparabile.
Prin aceste stări duioase s-a strecurat tiptil sarcasmul meu protector și amestecându-se cu amintirea durerii m-a jucat cumva să revin în contemporan și să mă gândesc la încrengăturile amuzante generate de limbajul de lemn practicat de fauna care tânjește spre înălțimile societății…
Există situații în viață când ești devorat de spectaculozitatea tendențioasă a cercului tău de încredere. Aceste mici provocări pot fi chiar utile uneori, pentru că nu te lasă să te complaci în generozitatea naivității tale.
Indiferent că e vorba de șocul meciurilor de fotbal niciodată câștigate, sau de discuții despre sezonul estival, sau chiar despre rotativa guvernamentală, conștiința publică rămâne fascinată de o mulțime de explicații, zicale, discursuri motivaționale și legende despre succes.
Fiecare dintre noi are alte ingrediente și alte dimensiuni în săvârșirea vieții. Este firesc ca toată lumea să aibă mesaje de comunicat și de împărtășit. Este de la sine înțeles că toată lumea dorește cumva să-și expună gândurile, ideile sau agenda existențială.
Singular AG 