Te-ai întrebat vreodată oare cum e mai bine: să fii dur, să fii încruntat, să fii deștept și șmecher sau e mai bine să fii fraier și delăsat, moale și servil… Sau crezi că e mai bine și e mai util să fii cu ochii-n patru în permanența, că nu se știe de unde te paște pericolul, că e mai bine să fii paranoic, suspicios și neîncrezător, că ai impresia că te păcălesc cu toții că doar și tu faci la fel, nu?
Sau crezi că e mai bine să te pricepi la toate, să ai păreri și soluții în același timp, să te știe lumea ce descurcăreț ești tu de fapt …
E, știi tu cît ești de chipeș, cît ești de latin lover, doar ești plin de povestiri de cuceriri. Te-ai uitat în oglindă vreodată înainte să fluieri după o femeie pe stradă?
Oare de cîte ori îți speli ciorapii de nylon pe săptămână?
Sau e mai bine oare să fii mojic, mitocan și violent, cu gesturi rapide și scurte și cu vorba iute, poate așa vei avea mai multe succese erotice, crezi? Vai, cît de mult contează asta … sau poate chiar crezi că cel mai bine îți dovedești masculinitatea ridiculizând gingășia și politețea sau scoțând măna stângă prin geamul mașinii să vadă tot orașul ce belfer și relaxat de fudul ești de fapt afișând brățara și ceasul aurit pe deplin… doar sunt niște simboluri serioase astea, nu-i așa?
Ce bine e să fii impertinent și obraznic căci doar nu poți să-ți permiți să rămâi învins, nu? Nici simțul vinovăției sau a rușinii n-o ai, chiar dacă ai comis ceva rău și urât…
Fii un exemplu de urmat copiilor tăi! Bravo… mulțumesc… prin urmare să fii elegant, agreabil și demn nici nu intră în discuție… am înteles. Dar nu uita: ești totuși ceea ce îți permiți să fii.
Singular AG 