Poate că răspunsul se află în însăși natura umană, care, din dorința de a transcende limitele proprii, devine un laborator viu al paradoxului. Binele, când este absolutizat, poate genera răul prin imposibilitatea de a accepta imperfecțiunea. De cealaltă parte, răul, atunci când este înfruntat, dezvăluie binele latent în lupta împotriva sa. Astfel, nici binele, nici răul nu există în puritatea lor teoretică; ele se contopesc într-o interdependență ironică, devenind inseparabile.
Când intelectul se confruntă cu sieși
Prin aceste stări duioase s-a strecurat tiptil sarcasmul meu protector și amestecându-se cu amintirea durerii m-a jucat cumva să revin în contemporan și să mă gândesc la încrengăturile amuzante generate de limbajul de lemn practicat de fauna care tânjește spre înălțimile societății…
Desconsiderarea erodează etica
Fiecare dintre noi are alte ingrediente și alte dimensiuni în săvârșirea vieții. Este firesc ca toată lumea să aibă mesaje de comunicat și de împărtășit. Este de la sine înțeles că toată lumea dorește cumva să-și expună gândurile, ideile sau agenda existențială.
Jugul Mioriței
Un plagiator existențial se minte singur, și întotdeauna va fi doar un sac de frustrări și nemulțumiri. Incertitudinea în acest domeniu face legea în absolut toată lumea. Diferența dintre situația autohtonă și 'țările ca afară' se reduce doar la etica și calitatea umană a celor care populează comunitatea noastră atât de expusă și vulnerabilă.
Reculul bumerangului
Se spune că fiecare om este direct responsabil pentru viața pe care o duce… Iar eu spun că un artist de talie nu are voie să ajungă bătaia de joc a plebei, mai degrabă trebuie să rămână în stare să-și gestioneze Golemul pe care l-a creat… discret și elegant. Știu prea bine, nu este ușor…
Alege probabilul pentru a nu te dizolva în inutil
Nu ne este permis să lăsăm lacrimile neputinței noastre să umezească umerii publicului nostru. El altfel ne vrea, altceva așteaptă de la noi. Publicul nu o să-și compromită niciodată iluziile vremelnice de dragul empatiei umane. Poate chiar așa trebuie să fie… asta o fi oare esența acelui contract infam cu necuratul?
Capcana amabilității
Mă trezesc brusc în capcana propriei dialectici cu care m-a înzestrat educația domestică...
Estetica singurătății prin virtutea încrederii
Existența umană în esență se desfășoară în dualitatea cosmologică generată de vîrtejul continuu care se creează între virtute și viciu.
Capcana cunoașterii
Cunoașterea reprezintă acel element cognitiv al conștiinței noastre, care ne dă capacitatea definitorie de a ne asuma existența în orice moment al evoluției în general…
Despre Shakespeare si ramificatiile existentiale generate de acesta
Despre Shakespeare si ramificatiile existentiale generate de acesta...
